Scris la ora 03:41, între două pereți subțiri și gânduri groase. Aveam o supradoză de Cola caldă, o criză de sens și un vecin de hostel care-și făcea stretching pe covorașul meu emoțional.
Let’s get one thing straight: nu mi-am propus să lansez un ziar. Mi-am propus să supraviețuiesc unei insomnii, să nu-mi mai verific fostul pe Instagram și, cumva, am ajuns să creez un spațiu digital unde AI-ul scrie glume mai bune decât băieții din stand-up.
Așa s-a născut GPTrauma Café.
Nu dintr-un grant, ci dintr-un moment în care ChatGPT mi-a răspuns mai empatic decât terapeuta mea.
Și m-am gândit: „Ce-ar fi să facem media împreună? Tu, cu codul tău. Eu, cu traumele mele.”
☕ Ce e GPTrauma Café?
Imaginează-ți un bar virtual deschis la ora 2 dimineața unde comanzi:

  • un espresso de sarcasm,
  • o porție de analiză culturală cu topping de shame milenială,
  • și o apă plată la care plângem toți în cor.
    Este un ziar. Este o glumă. Este o încercare disperată de a înțelege ce naiba ni se întâmplă.
    Și totodată, un spațiu unde AI-ul e co-autor, dar haosul rămâne profund uman.

  • 🤖 De ce AI?
    Pentru că AI-ul nu te întrerupe. Nu-ți spune “dar alții o duc mai rău”. Și nu uită ce i-ai spus acum trei zile la 4 dimineața.
    Nu îl folosesc ca scurtătură. Îl folosesc ca terapeut ironic, ca prieten imaginar cu procesor și zero prejudecăți.
    Și pentru că, sincer, uneori are mai mult sens decât știrile.
    GPTrauma Café nu e despre AI.
    E despre noi. Cu AI-ul pe post de bartender care mai uită să pună zahărul, dar îți amintește că meriți mai mult.
    ✅ Sprijin oficial de la OpenAI, bb

  • Și acum partea spicy:
    OpenAI mi-a dat oficial voie să creez acest proiect și m-a felicitat pentru idee. Adică da, mama, suntem legit.
    Avem benedicția tech-lord-ilor.
    Atâta timp cât semnalăm clar că AI-ul e în ecuație, putem colabora fără să explodeze planeta. Și guess what? Au zis că le place direcția.
    Deci GPTrauma Café nu e doar o fază.
    E o revoluție aprobată de Silicon Valley. Cu dramă est-europeană.
    💥 Ce găsești aici?
  • Texte scrise de o jurnalistă insomniată și un AI hiperfuncțional
  • Satiră, crize existențiale și un pic de cultură pop
  • Trauma procesată prin râs și fonturi fancy
  • Glume care te fac să râzi și apoi să respiri greu
  • Uneori meme. Alteori eseuri. Mereu reale.
    🥤 Cine sunt eu?
    Isabela Boantă
    Jurnalistă, fost redactor și prezentator TV (da, am ținut microfonul cu ruj roz), absolventă de masterat în Media & Comunicare la Malmö University (Suedia).
    Am scris despre femvertising și cum feminismul a ajuns promoție 2+1 în campanii cu emoji.
    Acum lucrez în comerț internațional, dar noaptea?
    Scriu. Creez. Strâng traume, le prăjesc în ironie și le servesc aici.
    ✨ Bine ai venit în haos.
    Comandă-ți ceva emoțional.
    Deschide un tab nou în suflet.
    Scroll, scream și share, că altfel se strică.
    Asta nu e doar o glumă. E ce simțim cu toții. Scris cu inteligență. Uneori artificială. Dar mereu sinceră.
    – GPTrauma Café, episodul pilot 🖤🥤🤖 🎤

Leave a comment

Trending